20 November 2009

my god, social media can kiss my ass

nu gandim suficient cat din noi, vietile si psihozele noastre le turnam pe net, cat de expusi devenim in momentul in care schimbam un status sau dam un link

dezamagiri in dragoste, momente de fericire, betii sau tampenii spuse/scrise la nervi, toate astea apar pentru eternitate pe net si la momentul nepotrivit, pentru lectura oamenilor nepotriviti. ne lovim cu tesla in coaie singuri. o comitem virtual regal, ca la noi, la nimenea

in doua zile ne pocnim singuri peste frunte si ne lovim cu capul de tastatura. bai, ce idioti am fost. ai fost. a fost. keeping secrets is no fun de cand cu fb. c'est futu complicatiunea

e problema noastra ca ne expunem, ca ne laudam, ne strambam si comentam. dar la fel de bine cum suntem exhibitionisti, suntem si voyeuri. la fel cum nici prietenii nostri nu mai au secrete, nici noi nu le mai avem pe ale noastre

2 comments:

Didi said...

dar ce te faci cind ai o ultra-chimie cu cineva in mediu virtual si apoi it all comes crushing in your head in real life? si mai ales, cum naiba te mai plingi virtual de situatia astfel creata? zi mai mami zau, ca-mi vine sa alcatuiesc teste de fidelitate inainte sa mai dau cuiva accept pe facebook, blog sau altele.

pinky said...

commit virtual suicide. fast. drink tea, smoke a cig, go out disco dancing :))